||||

Sânzienele, Litha și Solstițiul de Vară

Pentru că este important să ne cunoaștem rădăcinile și tradițiile străvechi, care de cele mai multe ori erau și strâns legate de natură și de spiritualitate, continuăm să povestim despre latura mai puțin cunoscută (sau chiar uitată) a anumitor momente importante din an, în care, pe vremuri, oamenii cinsteau natura și erau în strânsă legătură cu ea. Astăzi vorbim despre Sânziene, Litha și Solstițiul de Vară. Află din acest articol cum poți marca ziua de Solstițiu.


Sânzienele

Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile care sunt zâne rele. Uneori Sânzienele sunt supranumite si Drăgaicele, manifestându-se, potrivit superstiției, în ziua Sf. Ioan Botezătorul – 24 iunie.
În Panteonul românesc, Sănziana este o zeiță agrară protectoare a lanurilor înspicate de grâu și a femeilor măritate, identificată cu Diana și Iuno din Panteonul roman, cu Hera și Artemis din Panteonul grec.

Ca zeiță la vârsta fecundității și maternității apare cu numele de Drăgaică în Muntenia, Dobrogea, sudul și centrul Moldovei și cu numele de Sânziană în Oltenia, Banat, Transilvania și Bucovina. Se naște la 9 Martie, la moartea Babei Dochia, crește miraculos până la Sânziene (24 Iunie), ziua Solstițiului de Vară, când înflorește planta ce-i poartă numele (sânziana sau drăgaica).

În ziua Solstițiului de Vară cântă și dansează împreună cu alaiul său nupțial, format din zâne fecioare și fete frumoase, umblă peste câmpuri și păduri, plutește prin aer. În cetele de Drăgaică din sudul Munteniei, fata care juca rolul zeiței agrare era îmbrăcată mireasă, cu o rochie albă și cu o cunună împletită din flori de sânziene pe cap, însemn al cununiei.


În timpul ceremoniei nupțiale, Sânziana sau Drăgaica bagă bob spicului de grâu, dă miros plantelor de leac, vindecă bolile și suferințele oamenilor, în special bolile copiilor, apără holdele de grindină, furtuni și vijelie, ursește fetele de măritat, etc.
Când i se nesocotește ziua, stârnește vârtejuri și vijelii, aduce grindină, ia oamenii pe sus și îi îmbolnăvește, lasă florile fără leac și fără miros.

După Sănziene scade lungimea zilelor și se măresc nopțile, se usucă rădăcina grâului paralel cu coacerea bobului în spic, răsare pe cer Constelația Găinușei (Cloșca cu Pui), florile își pierd din miros și din puterea tămăduitoare de boală, cucul încetează să mai cânte și apar licuricii în păduri.

Coroana împletită din floarea de sânziană și din spice de grâu în dimineața zilei de Sânziene este substitutul fitomorf al zeiței agrare. Purtată pe cap de o fecioară în ceremonialul numit “Dansul Drăgaicei” simbolizează zeița agrară. Agățată la fereastră, în stâlpii porților, în crucile din hotar și din cimitir are funcția apotropaică, de apărare a oamenilor, animalelor și holdelor de stihiile naturii.

Aruncată pe acoperișul casei sau al șurii indică, prin anume semne, dacă cel căruia i-a fost menită sau cel care a confecționat-o sau azvârlit-o va trăi sau va muri, dacă fata se va căsători în cursul anului și cum îi va fi ursitul, dacă va avea noroc sau pagubă în casă.


Cununa de sânziene
care împodobește capul Drăgaicei în timpul dansului său nupțial are aceeași semnificație cu colacul din făină de grâu pus de nașă pe creștetul miresei în timpul colăcăriei (înainte de pornirea alaiului nunții la biserică) și cu cununile împărătești puse de preot pe capul mirilor în timpul cununiei creștine. În toate cazurile se realizează transferul fertilității de la un substitut al sacrului (colacul, cununa), la mire și mireasă. Împletirea cununii de Sânziene și obiceiurile legate de acestea au fost atestate de românii de pretutindeni.

Litha- Midsummer

Litha este o sărbătoare păgână, unul din cele opt sabaturi de peste an. Cunoscută și sub numele de Midsummer/Miezul Verii, Litha se sărbătorește în ziua Solstițiului de Vară și pare să fi preluat tradiții din mai multe culturi. Multe culturi străvechi sărbătoreau Solstițiul într-o formă sau alta.


Celții sărbătoreau Litha făcând focuri de tabără pe dealuri și dansând, iar participanții încercau să sară peste sau prin foc pentru noroc.
În alte culturi europene tradițiile includeau aprinderea unor roți mari și rostogolirea lor de pe dealuri până la baza dealului, într-un râu sau un lac.

Solstițiul de vară este cea mai lungă zi din an, și în multe tradiții Litha este momentul în care are loc o bătălie între lumină și întuneric. În această bătălie, Regele Stejar și Regele Sfânt se luptă pentru control. La fiecare Solstițiu are loc această luptă și balanța se înclină de fiecare dată ba într-o parte ba în cealaltă.
Regele Stejar, care reprezintă lumina, domnește de la Solstițiul de iarnă (Yule) până la Litha. În tot acest timp, zilele cresc progresiv. În timpul sărbătorii Litha, Regele Sfânt este cel care câștigă lupta, și până la Yule zilele se scurtează semnificativ.

Pentru păgânii moderni, Litha este sărbătoarea puterii interioare și a strălucirii. Unele persoane aleg să mediteze într-un loc liniștit asupra luminii și întunericului din lumea lor.  Alții, mai ales dacă au copii, aleg să sărbătorească afară, iar alții aleg să păstreze varianta tradițională și să facă un foc de tabără afară.

Litha este un moment propice și pentru căsătorie sau ritualuri magice legate de iubire. Versiunea păgână a unui astfel de eveniment se numește “Handfasting”, ceea ce s-ar traduce prin “legarea mâinilor”, o ceremonie în care se regăsesc multe elemente pe care le putem vedea astăzi la nunți.

Solstițiul de Vară

Denumirea de Solstițiu înseamnă “Soarele Stă” (Latină, Sol+Sistere, “Soare” și “A sta pe loc”). Este acea zi când Soarele se află ori în punctul cel mai înalt ori în punctul cel mai jos, și pare că stă pe loc.
Solstițiul de vară este o zi în care are loc o aliniere perfectă a axei Pământului pe direcţia Soarelui. După momentul solstițiului de vară durata zilei va începe să scadă și durata nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 Decembrie când vom marca Solstițiul de Iarnă.

7 Moduri în care poți celebra ziua de Solstițiu 

Dacă nu te îmbie gândul de a te îmbrăca în Drăgaică, de a sări prin foc sau de a alerga în pielea goală prin păduri, iată câteva moduri în care poți marca ziua de Solstițiu în această vară:

1. Mănâncă afară. Organizează un picnic în natură și bucură-te de natură. Simte vântul, mângâie iarba, privește cerul și miroase florile în timp ce te hrănești.

2. Salută Soarele. În Yoga există o serie de exerciții care exact așa se numesc, Salutarea Soarelui. Caută în Google “Sun Salutation” și le vei găsi imediat.

3. Privește stelele. Stai treaz până târziu și privește cerul și stelele. Dacă vrei să le și identifici, sunt aplicații pentru asta, cum ar fi  Sky View, Night Sky sau Sky Guide.

4. Implică apa în rutina din acea zi. Fă o baie în piscină, în mare, un duș afară, o competiție cu puști cu apă. Ăsta ar putea fi startul perfect al unei veri relaxate și relaxante.

5. Plantează ceva. Murdărește-te puțin și plantează ceva ce va fi cules la toamnă, mută flori în ghivece mai mari, orice simți să faci care implică pământul.

6. Îngroapă lucrurile negative. Taie niște bucățele de hârtie și scrie pe ele toate lucrurile din viața ta de care vrei să scapi curând. Pot fi situații, obiceiuri, scrie câte una pe fiecare bucățică de hârtie, apoi îngroapă-le. Vor fi treptat dezintegrate de pământ, și rând pe rând vor dispărea din viața ta.

7. Culege ierburi. După această dată se spune că plantele își pierd din proprietățile de leac, așa că ai putea la fel de bine să culegi de Solstițiu câteva.

Dacă ți-a plăcut acest articol, dă-l mai departe.
Solstițiu fericit!

 

 

One Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *